Calatorii povestite ...: Suflet de roman

Oricine ai fi si de oriunde ai veni, anonimatul strainatatii si lipsa radacinilor in noua tara de adoptie te transforma intr-o forma ce poate fi asezata oriunde insa care la sfarsitul piesei nu prea se potriveste pentru ca nu e "de aici". La fel si de partea cealalta a trapezului, forma si simte multumita insa nu e in apele ei pentru "aici" nu este matca de acasa, iar radacinile se prind foarte greu in solul argilos. Timpul de "aici" are un alt ticait si este masurat in alte cadente. Oricum trece... Insa cat de mult ii putem simtii densitatea corzilor "aici"? Acasa totul ni se pare atat de natural incat parca ne rezumam a-l inhala si exhala fara a mai constientiza miscarile. Odata plecati timpul isi pierde din nuanta si din parfum. Il regasim inchis in cutia muzicala a memoriei si a amintirilor unde miroase atat de frumos! Practic a ceea ce ne place noua mai mult, de exemplu cozonacul bunicii sau livada din varful dealului de unde vezi intreaga vale a satului!

In seara aceasta timpul de "aici" si sufletele multor romani din Dublin au primit un influx de parfum de acasa intocmai unui pahar cu apa in care am lasat cateva picaturi bune de cerneala ce incep a se involbura intr-un baroc al fluidelor nebune.

Ambasada Romaniei a adus o "Poveste de iarna" sub forma unui concert de muzica folk. 2 barzi ai muzicii romanesti Nicu Alifantis si Ducu Bertzi au aprins focul in sufletele fiecaruia prezent in sala. Cam 350 de focuri, caci eram cam atatea persoane in Sugar Club. Marea majoritate din Maramures, asa ca nu a durat mult ca ritmurile de pe valea Izei sa ridice lumea in picioare, sa cante si sa danseze! Colinde morosenesti, cantece de pahar si petrecere, melodii de aur de pe vremea Cenaclului Flacara, cantece populare culese de pe la batrani...

Nicu Alifantis, aroman din Braila, a cucerit publicul majoritar maramuresan prin talentul lui, prin vocea lui de neconfundat care face ca versurile lui Nichita Stanescu sa prinda samanta visului si a iubirii.